Ice age! - filmulet realizat în Adobe Flash CC

HARTA SOLURILOR

METODOLOGIE:

   

 Soft utilizat: 

          

        1. TNT MiPS 69

       

        2.  Google Mapper 11

        3. Google Earth 

Materiale cartografice utilizate:

        1. Modelul Numeric al Terenului (MNT)

        

        2. Planuri topografice  la scara 1:5000 

     
        3. Harta Solurilor  1: 100.000 

 Descriere:
  

•  Solul are un rol important în procesul formării, alimentării, chimismului scurgerii superficiale şi subterane, acţionând ca o verigă de bază în circuitul apei în cadrul unui bazin hidrografic

• Principalele caracteristici ale solurilor din bazinul superior al Bahluiului rezultă din interacţiunea factorilor de mediu locali şi regionali, la care se adaugă şi efectele activităţii antropice. În funcţie de condiţiile pedogeografice se remarcă existenţa a două clase principale de soluri zonale, respectiv a cernisolurilor caracteristice vegetaţiei de stepă şi silvostepă şi a solurilor brune argiloiluviale, specifice etajului pădurilor de foioase (fag si gorun)(conform S.R.T.S-2003). 
• Solul brun este mai rar cultivat, este favorabil in special pentru culturile pomicole si vita-de-vie.

   PASI PENTRU REALIZARE:

        1.  Realizarea unui vector cu ajutorul funcţiei New Vector şi realizarea unor poligoane în cadrul bazinului cu ajutorul funcţiei Add Polygon din Vector Tools. 
       
       2.  Realizarea unui tabel de atribute în care trebuie să scriem diferite informaţii despre soluri (denumire, simbol, tipul de sol, clasa de sol, descrierea solului, etc.)

       3. Fiecare poligon se asignează unei clase de sol din tabelul de atribute.
      
       4. Realizarea unor stiluri ce au culori diferite, aceste stiluri fiind folosite pentru a da atribute poligoanelor, astfel rezultând harta solurilor colorată în funcţie de clasele de sol

      

      5. Deschidem layout-ul realizat pentru harta hipsometrică cu funcţia Open layout, unde vom aduce harta solurilor şi legenda acesteia. Vom salva folosind funcţia Save As  pentru a obţine layout-ul cu harta solurilor.

      6. Se creează Layout-ul hartii solurilor , utilizând functia Display  - Spatial Data  - Open 

Layout  - Aducerea pagini pertret de layout , creata anterior sau  functia New Harcopy- Layout-

Page  Setup - Pentru crearea unei noi pagini de layout) - (se adaugă harta 

solurilor  - Gridul  - Legenda - Scara - Sigla programului si Nordul - Save - RANDER 

TO RASTER ).

     7. Process - Import/Export - se exporta rasterul ca format tiff.

     

     8. Importarea fisierului in Global Mapper -setarea georeferintei corecte - 

  Export  Raster as  KML/KMZ - Save - ( aducerea fisierului  KMZ in Google  Earth  - Save  FiIe as KML).

HARTA UMBRIRII

METODOLOGIE:

 Soft utilizat: 

          

        1. TNT MiPS 69

       

        2.  Google Mapper 11

        3. Google Earth 

Materiale cartografice utilizate:

        1. Modelul Numeric al Terenului (MNT)

        

        2. Planuri topografice  la scara 1:5000 

 
 Descriere:
     

•    Umbrirea este operaţia de obţinere a impresiei tridimensionale prin folosirea variaţiei dintre lumină şi umbră.
•      Luminarea poate să fie verticală sau oblică. Versanţii înclinaţi cu 45° şi expuşi spre NV sunt cei mai clari şi mai luminaţi.

•     Versanţii SE sunt cu atât mai umbriţi cu cât sunt mai înclinaţi, iar suprafeţele orizontale sunt uniform umbrite. Hărţile astfel obţinute sunt foarte plastice, dar nu permit nici un fel de calcule.
•  In Bazinul Idrici, umbrirea are valori cuprinse intre 121 - 231 unitati. Din imagine, se poate observa că versantul stang este mai însorit, în comparație cu cel drept care este mai umbrit ca urmare a expoziției Vestice.

• Sistemul umbririi se bazeaza pe principiul conform căruia luminând o formă tridimensională, va rezulta o variaţie a cantităţii iluminării în funcţie de pantă.

• Harta umbririi ne redă zonele umbrite și cele luminate, hartă de un interes mediu, fiind utilizată pentru a se vedea pretabilitatea unor culturi agricole în funcție de pretenția față de lumină. Nu putem planta floarea-soarelui, de exemplu pe un teren umbrit, când această plantă este iubitoare de lumină. Din imagine, se poate observa că versantul stang este mai însorit, în comparație cu cel drept care este mai umbrit ca urmare a expoziției Vestice.

PASI PENTRU REALIZARE: 

      1.  Se scanează şi georeferenţiază harta topografică;

     2. Se digitizează curbele de nivel şi se întroduc înălţimile în baza de date;

     3. Se utilizeaza MNT-ul creat pentru Pante (post anterior).

    4.  Se creează o paleta de culori, rasterului cu ajutorul  functiei Control - Edit Colors

      

     6. Se creează Layout-ul Hartii Umbririi, utilizând functia Display  - Spatial Data  - Open 

Layout  - Aducerea pagini pertret de layout , creata anterior sau  functia New Harcopy- Layout-

Page  Setup - Pentru crearea unei noi pagini de layout) - (se adaugă harta 

Umbririi   - Gridul  - Legenda- Scara - Sigla programului si Nordul - Save- RANDER 

TO RASTER )- 

     7. Process - Import/Export - se exporta rasterul ca format tiff.

     

     8. Importarea fisierului in Global Mapper -setarea georeferintei corecte - 

  Export  Raster as  KML/KMZ - Save - ( aducerea fisierului  KMZ in GOOGLE EARTH - Save  FiIe

 as KML).

HARTA PANTELOR

METODOLOGIE:

   

 Soft utilizat: 

          

        1. TNT MiPS 69

       

        2.  Google Mapper 11

        3. Google Earth 

Materiale cartografice utilizate:

        1. Modelul Numeric al Terenului (MNT)

        

        2. Planuri topografice  la scara 1:5000


PASI PENTRU REALIZARE:

        1. Pentru realizarea hartii pantelor este necesar MNT-ul; anterior creat (Process-Raster-

Elevation-Slope, Aspect and Shading)
        2. Folosindu-ne de rasterul Slope, se creeaza un SML, clasificat in 6 clase de valori.
Valorile sunt exprimate in procente, in acest fel, este mai usoara citirea hartii.
        
        3. Se creează o paleta de culori, rasterului cu ajutorul  functiei Control - Edit Colors
 
       4. Se creează Layout-ul hartii pantelor, utilizând functia Display  - Spatial Data  - Open 

Layout  - Aducerea pagini pertret de layout , creata anterior sau  functia New Harcopy- Layout-

Page  Setup - Pentru crearea unei noi pagini de layout) - (se adaugă harta pantelor  - Gridul  -

Legenda - Scara - Sigla programului si Nordul - Save- RANDER TO RASTER )- 

     7. Process - Import/Export - se exporta rasterul ca format tiff.

     

     8. Importarea fisierului in Global Mapper -setarea georeferintei corecte - 

  Export  Raster as  KML/KMZ - Save - ( aducerea fisierului  KMZ in GOOGLE EARTH - Save  FiIe as KML).

   

EXPOZITIA VERSANTILOR

METODOLOGIE:

 Soft utilizat: 

          

        1. TNT MiPS 69

       

        2.  Google Mapper 11

        3. Google Earth 

Materiale cartografice utilizate:

        1. Modelul Numeric al Terenului (MNT)

        

        2. Planuri topografice  la scara 1:5000 

     

 Descriere:
   

•    Expoziţia suprafeţei terestre se referă la orientarea acesteia faţă de direcţiile cardinale. 

•    Sub formă generalizată, expoziția poate fi determinată prin simpla raportare la direcția nord, dar într-o formă corectă matematic, geometric și metodologic expoziția depinde de înclinarea suprefeței terestre.

•   Expoziția este un parametru relaționat la rândul lui de procese geomorfologice, prin controlul acestuia asupra radiației solare, a temperaturii și precipitațiilor.

• La nivelul bazinului hidrografic Idriciul Superior, ponderea cea mai mare o au versantii cu expozitie estică și sudică. 

PASI PENTRU REALIZARE: 

    

     1. Se scanează şi georeferenţiază harta topografică;

     2. Se digitizează curbele de nivel şi se întroduc înălţimile în baza de date;

     3. Se utilizeaza MNT-ul creat pentru hipsometrie (post anterior).

     4. Se creeaza un SML, clasificat in 8 clase, utilizându-se rasterul Aspect creat impreuna cu        

rasterele create pentru Pantă si Umbrire. 

   

     5. Se creează o paleta de culori, rasterului cu ajutorul  functiei Control - Edit Colors

      

     6. Se creează Layout-ul expozitiei versantilor, utilizând functia Display  - Spatial Data  - Open 

Layout  - Aducerea pagini pertret de layout , creata anterior sau  functia New Harcopy- Layout-

Page  Setup - Pentru crearea unei noi pagini de layout) - (se adaugă harta 

expozitiei versantilor   - Gridul  - Legenda- Scara - Sigla programului si Nordul - Save- RANDER 

TO RASTER )- 

     7. Process - Import/Export - se exporta rasterul ca format tiff.

     

     8. Importarea fisierului in Global Mapper -setarea georeferintei corecte - 

  Export  Raster as  KML/KMZ - Save - ( aducerea fisierului  KMZ in GOOGLE EARTH - Save  FiIe as KML).

HARTA HIPSOMETRICĂ

  

 METODOLOGIE:

    

  Pentru realizarea acestei harti am utilizat urmatoarele:

      1. TNT Mips 69
        2. Global Mapper 11
            3. Google Earth

   Materiale cartografice utilizate:

     
      1.  Modelul Numeric al Terenului 

      2. Vectorul bazinului hidrografic Idriciul Superior

      

      3.  Planuri topografice la scara 1:5000

      

      4. Vectorul curbelor de nivel 

    DESCRIERE:

•   Analizând  hipsometria râului Idriciul Superior, afluent al râului Bârlad, observăm  ca are valori cuprinse   între  200 m in partea Sudica a acestuia, si cresc treptat în partea Nordica, resprectiv Estica a bazinului (valori peste 280 m).

• Altitudinile medii, cuprinse intre valorile 240-280 m au au o distributie mai mare fată de cele maxime, respectiv minime.

PAȘI PENTRU REALIZARE:

1.      Importul planurilor topografice, ale Bazinului Superior al Idriciului, 1:5000,  in  MIPS, din format tiff, in format rvc. (Process - Import/ Export – TIFF – Raster  Import  - Create  New File – Create New Object)

       2.  Crearea unui vector editabil si trasarea curbelor de nivel; (Create  - New Vector – Edit - folosim tabela de editare, ca atare).

       3.  Dupa vectorizarea curbelor de nivel, am atribuit valorile altitudinale tuturor curbelor de nivel prin functia " Z Value " din bara de editare a vectorului, respectând echidistanta de 2,5 m a curbelor.

   

        4. Realizarea Modelului Numeric, pe baza curbelor de nivel carora le-am atribuit valori, folosindu-ne (Process – Surface  Modeling – Imput Object -selectarea catorva optiuni - Run)

      5. Aplicarea unui SML , pentru clasificarea MNT-ului in 6 clase cuprinse intre valorile minime de 200m, respectiv maxime, care depasesc 280 m.

      

      6. Realizarea hărții (Porcess - SML – Edit Script - aducerea SML-ului realizat anterior – Run  - aducem referinta MNT-ULUI).

      

    7. Se creează Layout-ul Hartii Hipsometrice , utilizând functia Display  - Spatial Data  - Open 

Layout  - Aducerea pagini pertret de layout , creata anterior sau  functia New Harcopy- Layout-

Page  Setup - Pentru crearea unei noi pagini de layout) - (se adaugă harta 

Hipsometric  - Gridul  - Legenda - Scara - Sigla programului si Nordul - Save- RANDER 

TO RASTER )- 

     8.  Process - Import/Export - se exporta rasterul ca format tiff.

     

     9.  Importarea fisierului in Global Mapper -setarea georeferintei corecte - 

  Export  Raster as  KML/KMZ - Save - ( aducerea fisierului  KMZ in GOOGLE EARTH - Save  FiIe as KML).